Asociația Română pentru Transporturi Rutiere Internaționale
Wiki
ARTRI Facebook ARTRI Youtube ARTRI LinkedIn ARTRI Flickr
LOGIN
x

Login Utilizator

Informații exclusiv pentru membrii ARTRI

User*
Parola*
Realocare parola








Noutăți Stiri

Fit for 55 si obiectivul emisiilor zero: între urgență si utopie

2.09.2021
3


Într-un material recent, Man Yiu Tse, senior analyst în cadrul Independent Commodity Intelligence Research (ICIS), observă preocuparea Comisiei Europene de a transmite un semnal puternic pentru accelerarea adoptării vehiculelor cu emisii zero, în vederea „combaterii emisiilor în creștere din transportul rutier" și, poate, prin extensie, și un avertisment pentru industria de rafinare care trebuie să se pregătească pentru o scădere abruptă a cererii pentru combustibili fosili.
Astfel, în 14.07.2021 Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri (intitulat Fit for 55) pentru ca politicile UE în materie de climă, energie, utilizare a terenurilor, transport și impozitare să fie compatibile cu reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Realizarea acestei reduceri a emisiilor în următorul deceniu este crucială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic din lume până în 2050 și să facă din Acordul Verde European o realitate. În cadrul Fit for 55, Comisia prezintă instrumentele legislative pentru a îndeplini obiectivele convenite în Legea europeană a climei și a transforma fundamental economia și societatea, asigurând un viitor echitabil, verde și prosper.
Noul pachet de măsuri prevede standarde mai restrictive de emisii de CO2 pentru autoturisme și autoutilitare care vor accelera tranziția către mobilitatea cu emisii zero, emisiile medii ale autovehiculelor noi urmând să scadă cu 55% din 2030 și 100% din 2035 comparativ cu nivelurile din 2021. Drept urmare, toate mașinile noi, înregistrate începând cu 2035, vor avea - potrivit decidenților din Comisia Europeană - emisii zero. Pentru a se asigura că șoferii sunt capabili să-și încarce sau să-și alimenteze vehiculele într-o rețea fiabilă în întreaga Europă, Regulamentul revizuit privind infrastructura combustibililor alternativi va impune statelor membre să extindă capacitatea de încărcare în conformitate cu vânzările de vehicule cu emisii zero și să instaleze puncte de încărcare și alimentare la intervale regulate pe autostrăzi majore: la fiecare 60 de kilometri pentru încărcarea electrică și la fiecare 150 de kilometri pentru alimentarea cu hidrogen.
Man Yiu Tse consideră că dacă va fi adoptat de statele sale membre, Fit for 55 va oferi o anumită certitudine și predictibilitate privind reglementarea și va da încredere întreprinderilor să investească în tranziția la mobilitatea cu emisii zero, fie că este vorba de extinderea producției, fie de dezvoltarea cercetării și a tehnologiei. Este demn de remarcat faptul că ponderea vânzărilor de mașini electrice în Europa s-a triplat, ajungând la 11,5% în 2020 comparativ cu anul precedent, în mare parte datorită cerinței de a respecta standardul de emisie de 95gCO2 / km .
Nivelul de referință 2021, care nu va fi publicat până la 31 octombrie 2022, se va baza pe datele de monitorizare a emisiilor din 2021 ale statelor membre, măsurate utilizând Procedura armonizată la nivel mondial de testare a vehiculelor ușoare (WLTP), în locul testului Noul ciclu european de conducere (NEDC) care a fost utilizat înainte de 2021. Cu toate acestea, va fi instructiv să înțelegem ce înseamnă reducerea procentuală pentru obiectivul de emisie în 2030 pe baza valorilor de emisie NEDC și, prin urmare, a compoziției posibile a tipului de combustibil necesar.
Tabelul următor arată care ar fi standardele de emisii NEDC pentru autoturisme și autoutilitare în 2030 pe baza reducerii procentuale propuse:
NEDC - Cerințe privind emisiile standard
2021 2030
Autoturisme 95gCO2/km 42,8gCO2/km
Autoutilitare 147gCO2/km 73,5gCO2/km

Pentru a pune în perspectivă standardele de emisii NEDC 2030, pentru segmentul autoturismelor, la 42,8 gCO2 / km, este echivalent cu emisia medie a unei mașini electrice plug-in din 2020. În timp ce pentru segmentul autoutilitare, 73,5gCO2 / km este cu aproximativ 55% mai mic decât emisia medie a unei autoutilitare cu motor diesel, care a reprezentat aproximativ 93% din flota totală din Europa în 2020.
Acest lucru necesită o schimbare semnificativă a compoziției tipului de combustibil pentru a include mai multe vehicule cu emisii zero sau cu emisii reduse. ICIS estimează că mașinile cu emisii zero vor trebui să reprezinte cel puțin 50% din cota de piață în 2030, comparativ cu 35% anterior. De asemenea, ICIS apreciază că autoutilitarele cu emisii zero ar putea atinge cota de piață de aproape 50% până în 2030, comparativ cu mai puțin de 20% anterior.
Între timp, au fost de asemenea propuse măsuri complementare pentru a determina consumatorii să treacă la vehicule cu emisii zero. În special, Comisia a propus revizuirea Directivei privind impozitarea energiei, ridicând nivelurile minime de impozitare pe combustibilii auto de la 1 ianuarie 2023. Impozitul minim pe energie pentru benzină și motorina rutieră va fi stabilit la 10,75 EUR / GJ, comparativ cu 359 EUR / kilolitru pentru benzina fără plumb și 330 EUR / kilolitru pentru motorină în prezent, care se convertesc la aproximativ 10,38 EUR / GJ și respectiv 8,55 EUR / GJ. În plus, un nou sistem separat de comercializare a emisiilor (ETS) al UE va fi creat pentru distribuția combustibilului pentru transportul rutier (și clădiri) începând cu 2026.
Scăderea cererii de benzină și motorină va fi, fără îndoială, semnificativă, deși nu ar fi la fel de drastică ca și schimbarea vânzărilor în afara vehiculelor cu motor cu combustie internă (ICE). Există o flotă mare de autoturisme și camionete ICE care va lua mult timp pentru a fi retrasă. În medie, doar aproximativ 5% din totalul autovehiculelor și camionetelor pe benzină și motorină diesel sunt casate în fiecare an. ICIS estimează o scădere cu 21% a cererii de benzină și cu 16% a celei de motorină, pentru autoturisme și autoutilitare, comparativ cu nivelurile din 2019. Până în 2035, când vor fi vândute numai vehicule cu emisii zero, scăderea va fi de 41% și respectiv 34%, comparativ cu nivelurile din 2019. În termeni absoluți, aceasta înseamnă o scădere 35 de milioane de tone de benzină și 44 de milioane de tone de motorină până în 2035, cumulativ.
Acest lucru ar pune cu siguranță multe rafinării europene în pericol într-un ritm mai rapid pe fondul mediului deja dificil, cu scăderea cererii la nivel local și creșterea concurenței din alte regiuni. În acest context, companiile de rafinare convenționale vor trebui să se pregătească bine pentru a rămâne relevante pentru acel viitor, la fel cum unele au început deja procesul de remodelare a afacerii lor de la a fi furnizor de petrol la furnizor de energie.
Tot acest scenariu analizat de ICIS are la bază un punct de vedere strict ecologic și ignoră opinia europenilor față de aceste măsuri globale. Un recent sondaj printre cititorii cotidianului francez Le Figaro arată ca peste 73% dintre cei care au răspuns se opun renunțării la motorul termic în favoarea celui electric. Este de așteptat ca o consultare mult mai largă a populației franceze să producă un rezultat similar. De altfel, atât Franța cât și Germania au exprimat rezerve serioase față de planurile Uniunii Europene. Opoziția populară nu poate fi decât similară în țări mai puțin dezvoltate, precum România, unde aplicarea necritică a unor deziderate ecologiste universale ar putea genera dificultăți economice insurmontabile. S-ar crea premizele unei discriminări puternice a țărilor care nu au posibilitatea financiară de a impune o revoluție atât de drastică și de rapidă în domeniul transporturilor.
Dar dincolo de lipsa adeziunii populare și de problemele ce țin de inegalitatea economică, rămân în discuție și aspecte de principiu încă insuficient elucidate. Producția de baterii electrice care va crește puternic în următorii ani ridică inevitabile probleme de poluare pentru care nu știm să existe o abordare unitară și credibilă la acest moment.
În concluzie, adoptarea necritică, fără o dezbatere realistă, largă și autentică a ambițioaselor măsuri ale decidenților Comisiei Europene, ar putea crea probleme mai grave decât cele pentru rezolvarea cărora au fost puse în practică. Ideologizarea accentuată a dezbaterii prin impunerea oarbă a mesianismului ecologist prezintă deja nedorite ingrediente utopice pe care Europa din păcate le-a mai experimentat deja in ultimul secol. De aceea, statele UE trebuie să se asigure că idealul amintit al unui viitor echitabil, verde și prosper să nu genereze în fapt și mai multă inegalitate, poluare și precaritate economică decât în prezent.

 

 

Comentarii:

Comentariul tău:


RO EN RU
Copyright © 2016 Asociaţia Română pentru Transporturi Rutiere Internaţionale. Toate drepturile rezervate.
Design web si programare

office@artri.ro
Tel: +4021 319 4525

Bd. Mărăşti 25
Bucureşti, sector 1